Sunt cateva postari pe blog in care am povestit despre “nebunia” care se declanseaza aici in vacanta de vara care incepe palpabil in luna august. In aceasta luna Spania se odihneste; institutiile de stat, bancile si foarte multe firme au program doar pana la ora 14, iar unele se inchid complet pana in septembrie. La noi in oras, intre 5 si 15 august au loc, oficial, sarbatorile in cinstea Fecioarei Maria. Practic, acestea incep cam de la sfarsitul lunii iulie.
Am citit mult despre desfasurarea sarbatorilor acestea, am vazut in fiecare an defilarile, petardele si artificiile zilnice, dar anul asta am participat total fiind invitati de un prieten spaniol care face parte dintr-una din Comisii (echipe). Am povestit in articolul despre sarbatorile de Hogueras cum e cu aceste Comisii, dar va reamintesc scurt si aici ca sunt grupuri formate din vecini si prieteni care se asociaza si participa la toate sarbatorile orasului, dar si la reuniuni individuale unde petrec si se distreaza. Am putea zice ca e un fel de gasca de prieteni care fac o gramada de actiuni impreuna (au cine in timpul anului, merg impreuna in excursii, inchiriaza spatii unde danseaza sau joaca diverse jocuri de societate, etc)
In cadrul sarbatorilor din august, Comisiile declara deschisa petrecerea printr-o reuniune comuna (anul acesta a avut loc sambata, pe 29 iulie) organizata in curtile unor scoli. Acolo se pun mese si scaune, fiecare grup/Comisie face sau cumpara mancare si organizeaza o cina intre membri. Sarbatoarea din luna august are ca tema principala confruntarea dintre crestini si musulmani inspirata din istoria romantata a Spaniei. Fiecare Comisie alege din ce “echipa” va face parte: de pilda, Comisia din care face parte prietenul nostru Juan reprezinta musulmanii. Fiecare are “uniforma” grupului si, eventual, si o sigla.
Imaginati-va curtea unei scoli de vreo 5000mp plina de oameni care se autoorganizeaza pentru a petrece timp impreuna. Evident ca exista si un departament in primarie responsabil cu bunul mers al petrecerilor orasului… In Spania, cina se ia tarziu in mod obisnuit, nu ca la noi. Aici este normal sa iti dai intalnire in oras pentru a servi masa de seara la ora 22. Ei bine, sambata lumea a inceput sa se stranga pe la 22, iar la 22h30 o mare de oameni cinau impreuna in aer liber. Ce sa va spun?! Minunat!
Ce m-a frapat cel mai tare a fost seriozitatea cu care trateaza spaniolii petrecerile. La un moment dat, dupa ce parea ca lumea a terminat de mancat, oamenii s-au grupat in cele doua “echipe” mari, crestinii si musulmanii, si au “executat” dansul specific (niste balanganeli pe ritmuri diferite) pe muzica care urla in boxe (in perioada sarbatorilor nu prea se poate dormi in centrul orasului). Imaginati-va o mare de peste 1500 de oameni miscandu-se in acelasi ritm (bine, nu e ceva complicat, ci o clatinatura simpla). Nimeni nu lua in ras, nimeni nu isi batea joc. In mijlocul multimii a aparut Presedintele ales al Petrecerii de anul acesta, un senior de 94 de ani, care a fost salutat si felicitat de majoritatea participantilor. Niciun comentariu rautacios gen “ce faci, tataie, vezi ca iti fierbe graul!” sau ceva similar pe care-l vad foarte posibil la noi. Sentimentul principal care se simtea parca palpabil era respectul. Mie mi s-a parut ireal de frumos; o multime de oameni simtind respect si comportandu-se in consecinta. Spaniolii langa care stateam la masa mi-au explicat cu seriozitate si mandrie despre aceste sarbatori foarte apreciate si mult asteptate an de an. Toti erau fericiti si incantati ca fac parte.
In cadrul defilarilor tematice care vor incepe pe 5 august, fiecare Comisie va avea costume care mai de care mai frumoase si mai scumpe (spaniolii chetuiesc o avere pentru asta) si un “numar artistic” pe care il va executa in fata publicului. Va fi un fel de concurs “cine are costume mai frumoase” si cine este mai aclamat de multime. In tot centrul exista un culoar de defilare unde se monteaza tribune, se aseaza scaune si se vand bilete pentru a le putea ocupa. Este un adevarat spectaciol de culoare, muzica, dans si veselie. Zece zile orasul petrece fara pauza. Pregatirile au inceput cu o saptamana inainte.
Primaria impodobita de sarbatoare
Exista un program al evenimentelor. In fiecare zi, in afara de defilari si parade (inclusiv cu teme religioase), exista jocuri de artificii si mascletas (un fel de spectacol diurn cu pertarde unde este foarte apreciat zgomotul si fumul). Sunt, de asemenea, o multime de concerte si spectacole organizate cu aceasta ocazie in oras. De pilda, noi ne-am luat bilete, printre altele, la Umberto Tozzi, care vine sa cante in Elche. In aceasta perioada devine mai dificil sa gasesti loc la restaurantele din centru seara. Se scot mese pe strada si se petrece pana dimineata. In primul an cand am venit aici si locuiam in centru, credeam ca nu se mai termina si ca nu vom reusi sa dormim niciodata…
Cam asa arata o mascleta. (anul trecut, in Elche)
In noaptea dintre 14 si 15 august are loc cel mai impresionant joc de artificii (dureaza cam o ora). Se numeste Nit de l’Alba si se incheie cu un “artificiu” ca un palmier care se deschide peste tot orasul in timp ce toate luminile se sting si se aude un cor bisericesc. Piele de gaina. Toata lumea este pe strazi bucurandu-se. Fiecare noapte pana pe 15 august se incheie cu dans si voie buna pe strazi.
Cam asa se vede…
“Vivir y disfrutar la vida” este filozofia de viata a spaniolilor. O fac cu seriozitate si cu bucurie. Intreaga structura psihica si mentala li se construieste pe asta. Poate si de aceea viata este asa de frumoasa aici.
O sa incerc sa postez zilnic pe pagina mea de Facebook si pe grupul “Vreau in Spania” ca sa simtiti odata cu noi sarbatoarea.
Parfum de Spania 